Era momentul ideal sa testez o idee pe care o aveam de ceva vreme. Cum pot sa dau cu flit intr-un mod elegant, la fel de "nevinovat" ca modul in care incearca unii sa te prosteasca pe fata?
- Cum spuneam, aveam la dispozitie un weekend in care sa pun intrebari suplimentare pe Whatsapp.
- Nu dau niciun semn peste weekend, nu zic nimic. Luni tocmai compuneam un e-mail, cand ma suna secretara nedumerita ca nu am dat niciun semn si domnul vrea sa stie ce se intampla. Ii spun ca rezolv imediat cu un e-mail.
- Ii trimit domnului un e-mail in care ii spun ca am studiat problema, am creionat strategia si ne putem vedea sa discutam. Tariful meu de consultanta este de 40 eur/ora, dar avand in vedere ca ne dorim o colaborare pe termen lung, sigur putem sa ne intelegem noi.
- Eram sigura ca nu voi primi nici cea mai mica urma de raspuns, dupa un asemenea tupeu.
- Domnul ramane usor nauc, asa ca revine cu un e-mail si imi explica.
Poate nu imi aduc eu bine aminte, dar noi discutam despre o angajare pe postul de Marketing Manager si nu vede ce legatura are Bottega Verde cu alte societati care ii apar in semnatura.
El nu a cerut consultanta, ci doar un "un draft cu ideile principale din cadrul strategiei", asa cum o imaginam eu.
Pentru ca sigur s-a strecurat pe undeva o eroare de comunicare, asteapta sa ii zic pana a doua zi ce decizie iau cu privire la continuarea procesului de recrutare. - Ooo, Pasa, cat de darnic esti! Adica eu dau cu mucii-n fasole (teoretic) si tu vrei totusi sa ne vedem cu strategia creionata? Nu-i bai ca m-am luat de tine!
- Revin si eu cu un e-mail, ca sa doarma domnul linistit la noapte, dupa ce l-am tinut treaz tot weekend-ul nescriindu-i pe WhatsApp.
- Ii multumesc ca imi explica inca o data ceea ce imi spusese si la interviu si ii spun ca am mai fost la interviuri pentru pozitii similare, dar daca cineva mi-a cerut o strategie, mi-a cerut pentru subiecte ipotetice, nu pentru produsul aflat in discutie. De obicei am declinat invitatiile in care mi s-au solicitat simulari de strategii pentru subiecte pe care nu le cunosc in profunzime.
- Continui prin a-i spune ca desi nu am o problema cu faptul ca face afiliere, problema e ca nu am incredere in pozitia lui de angajator. (Din cate stiu, site-urile afiliate nu isi prea pot permite sa plateasca salarii intregi pe cartea de munca, sa aloce bugete mari pe campanii, graficieni, primesc bannerele de la sursa, etc).
- Inchei prin a-i spune ca in cazul in care am sa ma apuc si eu de afiliere, am sa-i solicit sfatul contra cost.
- De data asta sunt sigura ca am scapat de problema.
- Vazand ca pe mail nu o scoate la capat cu mine, ma suna sa vorbim!
Nu, nu e posibil ce se intampla. Am inteles complet gresit, sunt in completa eroare! Nu intelege de unde am asemenea comportamente psihotice (nu s-a exprimat chiar asa), dar in fine.
Si imi spune INCA o data despre ce e vorba. OMG :))
Nu faci decat sa imi spui inca o data povestea pe care n-am crezut-o nici prima, nici a doua oara.
Tu esti cel care nu intelege ca eu nu vad de unde imi platesti tot salariul pe cartea de munca, asa cum te lauzi. Nu am incredere in tine si punct.
Din partea mea, poti sa-l iei pe Marketing Managerul de la Altex sau de la Flanco, de unde visezi tu. N-am nicio problema, iar daca sunt in eroare, teapa mea! Se inflama de la un moment la altul si la un moment dat nu mai intelegeam despre ce vorbim. Adica, apreciez ca tragi de mine, dar daca nu te opresti mai repede, deja ma hartuiesti! - Printre micile indicii pe care le scapam despre motivele de a nu avea incredere, incep si eu cu primul: mi-ai dat carte de vizita de la o alta firma!
Raspuns: "Am vreo 5 afaceri! Ce vrei, sa-mi fac carti de vizita pentru fiecare dintre ele???" - Oare sa raspund? Parca erai om de marketing bazat!
- Dupa toaaaate astea, ajunge la concluzie: "Bine, hai vino maine sa discutam!"
- I-am urat succes si o zi buna.
No comment, nici macar ca incheiere :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu