31 mai 2016

Bottega Verde: elefantul ascuns in cires (I)

Vazusem anuntul pentru Marketing Manager de mai multa vreme, dar nu imi suna bine acest nume in CV, alaturi de celelalte. Intr-o zi, de plictiseala sau poate intr-un moment de disperare, am zis sa aplic.

Ce a urmat ... este o trilogie!

Vreau sa ma asigur ca nu aduc acuzatii nefondate, asa ca prezint faptele ca atare, fara interpretari personale.



  1. Anunt pe Best Jobs - Marketing Manager. Trimis CV, stabilit interviu.
  2. Ajuns la interviu, pe o strada din randul 3 fata de bulevard, intr-o zona cu blocuri de 4 etaje, intr-o vila.
  3. Nu scrie nimic pe nicaieri, nici macar pe sonerie. Sun, se deschide prin interfon.
  4. Intru. Nimic. Un parter de vila privata. Nicio receptie, liniste totala desi e ora 10:00 AM, din fericire nu apare niciun mos cu caciula si botosi de casa.
  5. Ma uit stanga-dreapta, ma gandesc ca n-o fi o casa de toleranta sau nu ma vinde nimeni la traficanti si incep sa urc pe scari. Nimic nimic in afara de niste usi de dormitor, timp de 2 etaje.
  6. Deja ma gandeam serios sa nu mai urc pana la ultimul, cand aud zgomot de spalat de vase. Aha! E cineva!
  7. La ultimul etaj o domnisoara spala cafetiera in chiuveta de la baie. Pe hol sunt 2 roll-up-uri cu reclama pentru o firma de celule stem.
  8. Ii comunic domnisoarei ca am venit la interviu la Bottega Verde. Imi spune sa cobor. (Unde? A, o fi ceva dupa scara si n-am vazut eu).
  9. Cobor.
  10. Se deschide usa si intra un domn. Ii spun ce caut acolo si imi zice sa urc de unde am venit. Bravooo!
  11. Urc din nou, vine si el si incepe interviul. Foarte interesant, vorbim aceeasi limba, ma incurajeaza sa imi exprim ideile, imi continua propozitiile fiind perfect pe aceeasi lungime de unda, Maaama, ce potrivire!
    Doar ca eu arunc primele 2 idei cele mai putin importante si ma abtin de la a da curs tuturor mingilor pe care le ridica la fileu.
    Ma incurajeaza sa mai zic, dar eu nu pot sa ma exprim asa, aiurea, pana nu cercetez, nu?
    Ma intreaba ce culoare ar trebui sa aiba parchetul din biroul meu, cat fac 37x15 si alte intrebari care imi spun ca tipul "stie psihologie".
  12. Se entuziasmeaza la ideea ca a gasit omul potrivit desi multi Marketing Manageri de la Altex si alte companii de renume i-au batut la usa si se bat pe postul asta. Dar el e fericit ca m-a gasit pe mine.
    Bineinteles, tot salariul va fi pe cartea de munca, lucreaza cu graficieni, cu cele mai bune agentii de marketing si PR... La insistentele mele imi spune si cum se numesc agentiile. Eu, in incultura mea, nu am auzit de ele :(.
  13. Imi spune cu o romana combinata cu Germana (mai hipstereste decat toti care vorbesc romgleza) ca e foarte fericit si ca abia asteapta sa ne vedem din nou, la urmatorul interviu, unde vom discuta pe baza strategiei de marketing pe care urma sa i-o creionez.
    Doar creionez, in linii mari, dar asaaaa... cu liniile principale, cu actiunile pe urmatoarele 6 luni... nimic complicat, dar creionata cu cate detalii consider eu.
  14. Pentru intrebari suplimentare, sa ii scriu pe WhatsApp in weekend, ca imi raspunde.
  15. Ca sa am numarul lui, imi da o carte de vizita apartinand firmei de celule stem.
  16. Plec cu gandul ca daca in urma verificarilor (pe care nu le facusem, dar urma sa le fac) iese bine, mai discutam.

Ca intr-o telenovela, cand te pui pe sapat, dai de dracu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu